Der Mond ist aufgegangen,
Luna a răsărit,
Die goldnen Sternlein prangen
Steluțele aurii strălucesc
Am Himmel hell und klar.
Pe cer, luminos și clar.
Der Wald steht schwarz und schweiget,
Pădurea stă întunecată și tăcută,
Und aus den Wiesen steiget
Și din pajiști se ridică
Der weiße Nebel wunderbar.
Ceața albă minunată.
Wie ist die Welt so stille,
Cât de liniștită este lumea,
Und in der Dämmrung Hülle
Și în vălul amurgului
So traulich und so hold!
Atât de liniștit și atât de frumos!
Als eine stille Kammer,
Ca o cameră liniștită,
Wo ihr des Tages Jammer
Unde poți dormi și uita
Verschlafen und vergessen sollt.
Durerea și tristețea zilei.
Seht ihr den Mond dort stehen? —
Vedeți luna stând acolo?
Er ist nur halb zu sehen,
Poți vedea doar jumătate din ea,
Und ist doch rund und schön!
Și totuși este rotundă și frumoasă!
So sind wohl manche Sachen,
Așa sunt și multe lucruri,
Die wir getrost belachen,
De care râdem cu voie bună,
Weil unsre Augen sie nicht sehn.
Pentru că ochii noștri nu le pot vedea.
