Rústica

PoeziePortugheză1931

  • De Florbela Espanca (1894–1930)

Ascultă

0:00

Text și traducere

Ser a moça mais linda do povoado.

A fi cea mai frumoasă fată din sat.

Pisar, sempre contente, o mesmo trilho,

A călca, mereu fericită, același drum,

Ver descer sobre o ninho aconchegado

Să vezi coborând asupra cuibului confortabil

A bênção do Senhor em cada filho.

Binecuvântarea Domnului asupra fiecărui copil.

Um vestido de chita bem lavado,

O rochie de pânză bine spălată,

Cheirando a alfazema e a tomilho…

Mirosind a lavandă și cimbru...

– Com o luar matar a sede ao gado,

– Potolind setea vitelor cu lumina lunii,

Dar às pombas o sol num grão de milho…

Dând porumbeilor soarele într-un bob de porumb...

Ser pura como a água da cisterna,

A fi pură ca apa din cisternă,

Ter confiança numa vida eterna

A avea încredere într-o viață eternă

Quando descer à “terra da verdade”…

Când cobori în „țara adevărului”...

Deus, dai-me esta calma, esta pobreza!

Dumnezeule, dă-mi această liniște, această sărăcie!

Dou por elas meu trono de Princesa,

Dau pentru ele tronul meu de Prințesă,

E todos os meus Reinos de Ansiedade.

Și toate Regatele mele de Anxietate.

Despre operă

Textul original este în domeniul public.

Învață

Parcurge textul rând cu rând, cu audio pentru fiecare rând

Pentru mai mult conținut, mai multe limbi și funcții, descarcă aplicația mobilă din App Store sau Google Play.

Mai multe cântece și poezii